București – oraș mare, infrastructura mică

Home « Construcții « Șantiere

Traficul ne sugrumă din ce în ce mai mult, iar Bucureștiul a devenit locul prin care se perindă peste 3 milioane de autoturisme, pe o infrastructură învechită, care și-a trăit demult vremurile de glorie.

 

Nu ne mai surprinde nimic atunci când vine vorba despre traficul din București. Nici numărul uriaș de automobile care circulă pe bulevarde sau pe șoselele de centură, nici faptul că pierdem foarte mult timp blocați în trafic și desigur nici gropile care își fac apariția imediat după ce o șosea a fost rebilitată. Așadar nu mai miră pe nimeni când amintim că doar 20km din șoseaua de centură a Capitalei au fost modernizați în cinci ani de lucrări.

Acești 20km reprezintă mai puțin de o treime din cei 72km de șosea ce înconjoară Bucureștiul, singura alternativă pentru șoferii care vor să evite aglomerația din oraș. Însă centura încă are minusuri mari. Se circulă dificil din cauza șanțurilor lăsate în carosabil de TIR-uri, se așteaptă foarte mult la intersecțiile cu ieșirile din oraș, drumuri care au prioritate, iar în orele de vârf se formează cozi pe kilometri întregi. Zona din sudul Capitalei este cea mai văduvită din acest punct de vedere. Aici, în afara intersecțiilor cu drumurile ce ies din București, există și o serie de căi ferate care intersectează drumul, încetinind și mai mult circulația.

Situația deja mult prea familiară nu pare să o ia spre bine. Ce este mai îngrijorător este că în orașe mai mici ca Bucureștiul, proiectele pentru centurile ocolitoare au fost deja finalizate, deși au fost începute mai târziu. Astfel Clujul, Suceava și Iașiul beneficiază de rute care permit ocolirea orașelor. Capitala se dovedește corigentă la acest capitol, deși lucrările au fost demarate încă din 2007. Este adevărat că șoseaua de centură a Bucureștiului este mult mai extinsă decât celelalte, dar progresul este lent, iar rezultatul final îndepărtat, deși au fost investiți peste 90 milioane de euro până acum.

Proiectul de modernizare al centurii presupune supralărgirea șoselei existente până la patru benzi, iar lucrările sunt împărțite în zona de sud în trei tronsoane. Lucrările nu au demarat însă, fiind împotmolite din cauza încetinelii cu care se desfășoară procesul de expropiere. Ceea ce mă face să mă întreb de ce nu se procedează și la noi așa cum se face în Germania, unde exproprierile sunt făcute astfel încât să existe loc pentru extinderi ulterioare ale drumului? Etapele de expropriere durează la fel de mult inițial, dar pe viitor șoseaua se poate extinde fără alte bătăi de cap, fără procese și fără birocrația specifică.

Problemele de pe centura Capitalei devin cu atât mai grave cu cât volumul traficului crește zi de zi. Pe baza informațiilor obținute în urma unui recensământ realizat de Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică, o agenție din subordinea CNADNR, numărul mediu de automobile care au tranzitat în 2010 șoseaua de centură a Bucureștiului într-un interval de 24 de ore a fost de 15.470. Predicția pentru anul în curs este de aproximativ 16.700, fapt ce va amplifica problemele deja existente.

O șosea de centură eficientă ne-ar scăpa totodată și de mult trafic în interiorul orașului, fapt ce va duce la o îmbunătățire a calității aerului, dar acesta este un bonus la care nu se gândește nimeni în condțiile în care bulevardele se tot măresc în oraș pentru a încuraja traficul. Noi încă nu înțelegem că soluția la traficul din București nu sunt mașinile, ci noi locuitorii care le folosim zi de zi doar pentru a ne deplasa singuri la locul de muncă. Sigur, mașina este un asset indispensabil pentru oamenii care trebuie să circule, dar pentru 50% din participanții la trafic este doar un mijloc de a evita aglomerația din RATB sau de la metrou. Problema este că, până la urmă, sfârșim cu toții în aglomerația de la Obor sau de la Unirii sau din alte mari intersecții.

Traficul este și va fi și pe viitor o problemă a metropolelor secolului XXI, din care și Bucureștiul face parte. Spre deosebire de alte orașe însă, boala numită trafic este agravată și de o altă afecțiune – tergiversarea. Așa că, până când vom găsi un medicament minune care să ne vindece, vom putea spune cu încredere că Bucureștiul este un oraș mare, dar cu infrastructura prea mică și neadaptată cerințelor unui secol al vitezei.

 

Autor: Claudiu Crețu

foto: skyscrapercity.com

Publicat in: august 2012
Inapoi la categoria «« Construcții

Advertisement